Foaaarte multe întrebări am primit la subiectul întoarcerea cu locul de trai în Moldova.

“Clujul e un oraș așa de frumos. Clujul e un oraș foarte dezvoltat. Clujul e un oraș foarte curat.”

Cam asta auzeam de fiecare dată. Așa este. Și nu am de gând să contrazic aceste spuse nici pentru o clipă.

Într-adevăr e cel mai dezvoltat oraș din România, cel mai îngrijit, și cu niște oameni superbi. Dar odată cu asta vin și minusurile.

Odată cu dezvoltarea înaltă vin și prețurile la fel de înalte. E scump oraș.
Da produsele din magazin în mare parte sunt la același preț ca și la Moldova. Iar tehnica, hainele sunt la un preț chiar mai bun, cu mult mai bun. În schimb transportul, serviciile (beauty, reparații etc), distracțiile, mâncarea în localuri, sunt la un preț simțitor mai înalt. Despre imobil probabil ați auzit probabil. Prețurile sunt de două ori mai înalte decât în toată România, nu mai zic de Moldova.

Dar nu ăsta a fost motivul principal revenirii noastre la Moldova. Cred că chiar ăsta a fost doar un bonus).

Principalul motiv a fost orașul în sine. După cum știți este unul medieval, cu strădulețe înguste predestinate trăsurilor și oamenilor, nu și fluxurilor de mașini în toate direcțiile. Dar civilizația merge înainte, de asta e nevoie să ne adaptăm situațiilor noi. Pentru ca să încapă și mașinile, și transporul public, trotuarele s-au îngustat, copaci sunt foarte puțini, iar din cauza mașinilor parcate pe aceste trotuare, sunt locuri unde e imposibil să meargă doi oameni simultan. Din cauza copacilor puțini, și mașinilor multe, este un oraș foarte poluat. Chiar dacă e înconjurat de păduri, gazele de eșapament rămân mult timp în interiorul orașului pentru că  se află cumva în vale, și asta se simte foarte mult. Deseori era evaluat ca cel mai poluat oraș din România.

Mulți oameni auzind acest motiv “neimportant” pentru ei, rămâneau uimiți și ziceau că nu are cum asta să ne facă să ne întoarcem la Moldova. Păi nici n-am zis că e doar asta. Plus la toate fiecare are preferințele sale la locul de trai, la modalitatea de-ași petrece timpul liber. Cât despre mine și soțul meu, suntem iubitori de primblările lungi prin oraș, să-l descoperim, să discutăm, să analizăm.
În Cluj era complicat să facem asta, pentru că nu prea aveai pe unde. Era nevoie să înconjurăm mașinile, să respirăm gazele de eșapament, să dialogăm pe tonuri înalte ca să astupăm sunetul mașinilor.

Orașul are multe plusuri după cum am zis. Și aștept cu nerăbdare să-l pot vizita cât mai des. Acum cu pandemia e complicat de realizat asta.

Îmi este dor de oamenii buni, amabili, zâmbitori, de ulicioarele înguste, de arhitectura frumoasă și deosebită.

Îmi este dor să-l vizitez, dar nu și să trăiesc toată viața mea acolo. Nuștiu dacă voi trăi toată viața mea în Moldova. Acum nu e despre asta. Pur și simplu am luat ce am putut de la Cluj, am oferit ce am avut, și a fost timpul să ne întoarcem.

Îți mulțumesc pentru că ai fost primitor și cald, și ne vedem cât mai curând posibil.

See ya!!