Căt n-aș medita asupra acestui subiect..cît n-aș sta să aleg..să aranjez toate mergelile din care e construit "destinul" fiecărui din noi..nu pot înțelege cum și de ce au loc evenimentele în viața noastră.
"Cum se întîmplă că în minuta de față am în cap cele mai terestre gînduri…..…mă gîndesc cînd să merg la magazin..ce să pregătesc pentru cină..iar peste 10 ore eu literalmente îmi fac bagajul pentru traiul în altă țară?"
Cu aceste gînduri am petrecut vre-o lună două. Nu zic că au fost gînduri anevoiase sau prea complicate....ba chiar din contra..erau motivante.. Mă motivau să-mi antrenez memoria...să-mi amintesc cele mai mici detaliile din viața mea la care atrăgeam mai puțină atenție... Când schimbările se întâmplă brusc..omul nu vrea să accepte că lui i-a scăpat cumva acea trecere treptată de la o stare la altă..de la un eveniment la altul..Să încercați data viitoare să observați..veți vedea că uneori poate fi frustrantă ideea că nu deții controlul asupra unor lucruri care te marchează.
Uneori trăiam senzațiile unui flirt..gîndurile îmi flirtau cu inima…iar viitorul îmi flirta cu prezentul…Participa și trecutul..însă doar cu privitul nostalgic din scaunul de lîngă geam...
Deci pot să zic că gîndurile totuși erau complexe..dar nici într-un caz neplăcute.))
Cînd mi-a zis iubitul că a apărut opțiunea de a veni cu traiul în CLuj…nu eram în șoc..mai chiar ..eram neutră pentru că nu-mi venea a crede…și-mi părea că e o glumă…
"-Da da iuby…glumește..crezi că așa-s naivă că te pot crede? de aia mai bine îmi caut de treabă."
De ce? Pentru că ultima jumătate de an, prezența Clujului în viața mea era mult prea evidentă. În primul rînd prietena mea din copilărie e stabilită aici și ea tot mai des îmi povestea cît e de frumos..cît de buni îs oamenii în Ardeal șamd.…next one- că ultima perioadă mai la tot pasul auzeam de Cluj— pe instagram îmi apăreau poze frumoase cu arhitectura de aici…la radio tot vorbeau cît e de bine să locuiești în Cluj..iar faza interesantă era că chiar la o săptămînă înainte să aud noutatea, în timp ce ascultam "Râzi cu Russu și Andrei", la kiss fm (ce de fapt e singurul lucru ce-l ascult eu la radio) ziceau ăștia doi, cum că Clujul ar fi cel mai bun oraș de locuit din Ro.….Oare universul încerca să-mi spună ceva?
De aia noutatea prietenului meu a avut un efect mai straniu decât de obicei...nu eram entuziasmată, nu săream în sus de fericire..îmi părea un vis prea frumos ca să fie adevărat.
Nuștiu ce mi-a pregătit acest oraș…nuștiu ce mă așteaptă aici peste un an, doi..dar știu la sigur..că fiind aici de cîteva luni..sărbătorind aici deja și ziua mea de naștere și anul nou, Clujul m-a întîlnit cu brațele deschise...
Mă simt în armonie cu mine, cu el...mă simt în familie...mă simt bine. Iar excursiile de-a lungul străzișoarelor înguste mă fac să descoper în fiecare zi acest oraș frumos din toate laturile lui...de parcă aș construi un puzzle, aranjînd fiecare piesă una câte una la locul său.
Și vă promit..cînd voi avea tot tabloul copt bine ....neapărat îl voi împărți cu voi.
Iar pînă atunci vă invit într-o excursie virtuală cu mine pe meleagurile ardelenești.